Motivele decorative sunt in principal geometrice, dar si fitomorfe, avimorfe si zoomorfe. Cel mai vechi motiv decorativ este triunghiul, care se intalneste si la ceramica preistorica si apare sub diferite forme dinte de lup (o serie de triunghiuri de aceeasi marime) sau ferastrau (triunghiuri dispuse alternativ sus-jos).

Spirala apare in special pe ceramica de Cucuteni si Boian, facuta de obicei din huma alba. Spirala este un motiv foarte vechi, ceramicile occidentale din aceeasi perioada si chiar cele mai tarzii, mediteraneene necunoscand-o.

Linia ondulata apare fie cu ondulatii largi, fiecare cuprinzand in interior un alt motiv decorativ, fie cu ondulatii apropiate, care nu permit intercalarea altor motive.

Dintre motivele fitomorfe, cel mai des intalnit este crenguta de brad, un motiv vechi, folosit in olaria preistorica, aparand apoi la ceramica neagra si la ceramica cu decor cromatic. Creanga de brad simbolizeaza perenitatea asociata arborelui, reprezentand pomul vietii. Se picteaza adesea si vita de vie (simbol crestin), dar si spice de grau, trifoi, ciorchini de struguri, boboci, frunze si flori, mult stilizate.

Motivele avimorfe si zoomorfe apar mai rar, apartinand traditiei bizantine. Se intalnesc porumbei, pasari si pesti (simboluri crestine). Pentru ceramica de Horezu este specific motivul cocosului.

Foarte interesante sunt motivele simbolice, legate de credinte stravechi, precrestine, asociate cultului Soarelui, care l-a inlocuit pe cel al fecunditatii in epoca bronzului. Soarele e stilizat in rozete, vartejuri, cercuri simple sau concentrice, spirale, sau chiar in imaginea antropomorfizata a astrului. Se intalnesc si panze de paianjen sau aripi de fluture.

Sursa: folkromania.com